Life Lifestyle man Meteo National news Politică Politics romania stire Știri Technology ziare

Pandemia continuă: Ce se întâmplă cu adevărat la morgă în Moldova

Examinarea cadavrelor, a ţesuturilor umane sau cercetarea medico-criminalistică a osemintelor – aceste activități i-ar speria pe unii, în timp ce pentru angajații Centrului de Medicină Legală reprezintă rutina zilnică. În pofida faptului că fac o muncă grea, pe care puțini s-ar încumeta să o facă, medicii legiști din Republica Moldova nu sunt apreciați pe măsura efortului pe care îl depun. Ba chiar ajuns să fie descalificați. Primesc salarii modeste, deși muncesc peste program. Oamenii în halate albe, care stau în epicentrul focarelor de infecţii, nu cedează însă în fața dificultăților. Cum e să fii medic legist în Republica Moldova – aflați din interviul realizat de Sputnik Moldova cu șeful Centrului de Medicină Legală Vasile Şarpe.- Ce reprezintă, de fapt, instituţia condusă de dumneavoastră, adică Centrul de Medicină Legală?- Majoritatea persoanelor, uneori, chiar şi studenţii de la medicină au o primă imaginaţie – cadavru. Dar, de fapt, cadavrul este o mică parte din obiectele de cercetare. Noi examinăm şi persoane vii, obiecte de origine biologică, cum ar fi sânge, păr şi altele. În total, anual, facem în jur de 50 de mii de expertize, iar examinarea cadavrelor – în jur de cinci mii.Medicina legală a avut, întotdeauna, misiunea de a aduce probe sub formă de rapoarte şi este în ajutorul organelor de drept, atunci când este vorba despre crime îndreptate împotriva vieţii, sănătăţii, demnităţii persoanei. În acest fel, noi ajutăm organele de drept la înfăptuirea actului de justiţie. La noi, obiectele care trebuie examinate ajung mereu cu multe semne de întrebare şi, de regulă, dăm răspuns la întrebări de genul: care este cauza morţii. Dar şi laboratoarele ne ajută să descoperim diferite substanţe.Recent, a fost instituit laboratorul genetic, care ajută la identificarea profilului genetic la un nivel extrem de înalt. Desigur, noi tindem să dăm răspunsuri cât mai exacte, fiind că, eroarea pe care o putem face noi se răsfrânge asupra libertăţii persoanei suspecte.- Care este statutul Centrului de Medicină Legală?- În ultimele acte legislative s-a creat o confuzie. Noi suntem instituţie publică finanţată în totalitate din bugetul de stat şi când au loc reformele în justiţie noi ne considerăm ca fiind medici, iar, recent, în pandemie, când s-au majorat salariile colegilor noştri, s-a făcut referinţă, deja, că noi suntem din domeniul justiţei.Cu părere de rău, situaţia la zi, în ceea ce priveşte motivaţia financiară, lasă de dorit. În majoritatea ţărilor, medicina legală, având în vedere gradul de dificultate şi responsabilitatea, este cumva mai motivată. – Cum au fost remuneraţi angajaţii Centrului de Medicină Legală în timpul pandemiei?- În luna septembrie 2020 a fost prevăzută modificarea legii cu privire la adăugarea celor 30 de procente surplus la salariu. Au fost mari discuţii şi dezbateri cu ministerul Finanţelor, cu ministerul Sănătăţii, fiind că, în legea respectivă, 270, noi suntem în categoria de justiţie şi nu sănătate şi a apărut întrebarea că noi nu suntem medici, dar suntem experţi şi nu putem să beneficiem de aceste facilităţi.Ulterior, totuşi, la sfârşit de an, au fost alocaţi aceşti bani. În 2021, deja în ianuarie s-au majorat cu 60 de procente salariile lucrătorilor medicali şi, la insistenţa noastră, am fost incluşi şi noi. Dar, administratorii instituţiei aşa şi nu au beneficiat de majorarea salariilor. Tot în acest an, din bugetul de stat, pentru noi au fost alocaţi bani pentru salarii, dar nu şi pentru sporuri. Până acum nouă nu ni s-au alocat bani din buget pentru sporurile respective.Noi avem salarii până în luna septembrie, curent. Am primit promisiuni de redresare a situaţiei, dar, într-un final, nimeni nu se grăbeşte să facă nimic, pentru că instituţia, confrom legislaţiei, are propriile economii.După prima jumătate a acestui an, noi suntem într-un dificit bugetar. Nu mai vorbesc despre faptul că avem aproape 40 de funcţii îngheţate, prin moratoriu. Fiecare expert practic lucrează pentru un salariu şi jumătate, ca să aibă oarecum o motivare financiară. Desigur, face şi un volum de lucru suplimentar, iar aceasta se răsfrânge şi asupra calităţii, fiindcă există factorul uman, omul efectiv oboseşte. Majoritatea sunt nevoiţi să lucreze nu pentru că vor mai mulţi bani, ci pentru a acoperi necesităţile cotidiene.”- Care a fost situația în cadrul Centrului de Medicină Legală la începutul pandemiei?- În Moldova, ca şi în restul ţărilor, sunt două forme de examinarea a cadavrelor – morfopatologia sau cadavrul de spital şi medicina legală. La momentul respectiv era un flux enorm de cadavre. Medicina legală nu poate să refuze expertiza cadavrului nici sub o formă, fie COVID, fie alte patologii. Vreau să vă spun că pe lângă COVID sunt şi alte patologie, cum ar fi hepatitele sau SIDA care, la fel, sunt la fel de periculoase, pentru că noi lucrăm cu materialul cadaveric şi el se păstrează tot atât de mult în cadavru ca majoritatea infecţiilor, în jur de o săptămână. Noi aveam 10 experţi, care trebuia să facă autopsie şi să scrie rapoarte. Cât privește cadavrele decedate la domiciliu, chiar şi de boli cronice, toate erau remise către noi. Era un flux dublu, uneori chiar triplu de cadavre nejustificate. Clar că, tuturor le era comod. Poliţia se simţea mai liniştită că medicina legală o să verifice, medicului de familie, la fel, îi era comod, dar noi, până la urmă nu reuşeam să facem faţă. Din aceste considerente erau şi expertizele tergiversate, luni de zile.Codul de procedură prevede strict faptul că, atunci când este nevoie de stabilirea cauzei morţii, se face expertiză. Dacă anterior medicii de familie se mobilizau şi mergeau la domiciliu, în pandemie, s-a ajuns la aşa ceva că, toţi au început să se protejeze, medicii nu voiau să meargă la domiciliu şi, practic, majoritatea cadavrelor de la domiciul erau canalizate către noi. Au uitat, în acest haos, de atribuţiile lor.Forţele, desigur, au fost direcţionate în combaterea pandiemiei, dar nu trebuie să uităm unele lucruri, iar când se răstoarnă totul în direcţia noastră, noi trebuie să intervenim şi să echilibărm cumva. A fost o perioadă mai dificilă şi în cadrul conducerii în cadrul CML, atunci când directorul interimar avea competenţe mai limitate.Ulterior, au fost unele şedinţe comune, împreună cu Ministerul Sănătăţii, lucrători ai poliţiei, unde s-a acceptat, până la urmă, să se filtreze aceste cadavre. O parte din cadavrele morfopatologice nu mai vin la noi, s-a micşorat astfel fluxul.Judecătorii trebuie să examineze echilibrat un caz, dar nimeni nu se gândeşte de unde vin probele şi atunci când apar situaţii, când nu este cea mai înaltă calitate a raportului de exeprtiză, se întâmplă şi aşa ceva, noi, pur şi simplu, strângem din umeri. Chiar şi cu o tehnică bună, fără resurse umane, noi nu putem face nimic. Avem, în total, pe ţară, 324 de angajaţi şi aproximativ 100 de experţi şi totuşi acum există un dificit de personal. Sunt raioane unde volumul de cercetări este mai redus şi noi suntem nevoiţi să comasăm activitatea centrelor.- Cum reacţionează studenţii când păşesc în morgă? Au existat cazuri când aceştia au cedat?- Universitatea de Medicină „Nicolae Testimiţeanu” are mai multe facultăţi. Studenţii de la medicină fac un curs mai desfăşurat, cei de la stomatologie un pic mai restâns, iar farmacologia nu are treabă cu Centrului de Medicină Legală.La sfârşit, în anul şase, atunci când studenţii au deja cunoştinţe temeinice, timp de două săptămâni ei fac medicină legală şi drept legal. Ei învaţă anatomia din cursul întâi şi doi şi o învaţă pe cadavre umane, plus şase ani de studenţie la diferite specialităţi, au ocazia de a mai intra în morgă, de a fi la operaţii.Mulţi compară medicina legală cu mirosuri, da, noi ne confruntăm cu aşa ceva, sunt cadavre în stare de putrefacţie pe care noi nu le putem refuza sau elimina, dar, vreau să vă spun că în medicină sunt patologii care, la fel, au mirosuri nu mai puţin plăcute. Sunt şi interesaţi de meseria noastră, cei care fac teza de licenţă la noi, iar ulterior aleg medicina legală. Persoanele care vin la noi însă şi nu reşuesc cu programul, noi ne străduim să-i respingem, pentru că este o responsabilitate foarte mare, iar dacă de la început nu face faţă, mai târziu nici atât. Sunt cazuri când rezidenţii mai primesc şi note negative din cauza nereuşitelor. Încercăm să selectăm, dar totodată, nu suntem atât de riguroşi pe cât ar trebuie să fim, pentru că nu avem de unde alege.- Istorioarele pe care le auzim noi, de obicei, despre lucrătorii din morgă, precum că iau prânzul la locul de muncă, sunt adevărate?- De fapt, toate miturile acestea vin din filme, regizorii vor să arate că un lucrător din morgă este o persoană care insuflă groază sau beau şi mănâncă în interior. Totuşi, pentru un om care lucrează aici, zi de zi, acest lucru nu este un eroism, că ai mâncat în morgă.Noi ne străduim să nu manifestăm empatie, pentru că acest lucru se răsfrânge asupra psihicului nostru. Noi vedem cele mai grave crime, urmările accidentelor rutiere, noi vedem latura morţii nedorite şi, dacă o să deplângem fiecare persoană decedată, noi nu vom putea să ne facem corect meseria.În morgă nu se mănâncă, cel puţin, nu este nicio restricţie. Toţi au condiţii de muncă corespunzătoare, inclusiv, pentru a lua masa. ”- Ce l-ar putea determina pe un student de la medicină să devină medic în cadrul Centrului de Medicină Legală?- Pe un absolvent l-ar determina, în primul rând, pasiunea faţă de specialitate. Sunt tineri care, indiferent de condiţii, vin la Medicina Legală.

Stiri de azi

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *